Vehiculul cu generator de gaz in timpul functionarii de iarna

La inceputul anotimpului rece trebuie si vehiculul cu generator de gaz, camion sau tractor, sa fie pregatit pentru iarna.

Prima grija trebuie s-o constituie schimbarea uleiului respectiv trecerea la un ulei mai subtire ,de iarna. Este mai bine ca aceasta schimbare de ulei sa se faca mai devreme decat cum se face de obicei la vehiculele cu combustibil lichid. Ca regula de baza se va avea in vedere ca uleiul sa aiba un grad de fluiditate cu o treapta mai ridicata decat cel pentru carburantul lichid. Este necesar sa se consulte in acest sens reprezentantul firmei producatoare a vehiculului. In acelasi timp se vor cere infomatii despre distanta (numarul de kilometri) dupa care trebuie schimbat uleiul.

Fig.l La motoarele transformate bujiile sunt adesea ceva mai greu accesibile. Acest lucru nu trebuie sa-l determine pe sofer sa neglijeze ingrijirea bujiilor.

Pornirea motorului in timpul iernii la frig este ingreunata, printre altele, ca urmare a modificarii fluiditatii chiar la cele mai bune tipuri de ulei. Se usureaza acest lucru daca se roteste motorul de cateva ori cu manivela de pornire, inainte de pornire, pentru a face uleiul ceva mai maleabil. In continuare, demarorul preia ceva din actiune si prin aceasta se economiseste curentul bateriei, iar bateria menajeaza demarorul la actionarea acestuia.

Fiecare conducator auto stie ca la procesul de demarare, bateria este supusa la o solicitare care nu trebuie sa dureze prea mult pentru a nu deteriora bateria de acumulator prematur. Dar si demarorul a fost construit pentru o perioada scurta de lucru si o actionare indelungata a sa are efect daunator. De aceea demararea trebuie sa dureze cel mult 10 secunde, dupa care trebuie lasata o pauza de cel putin un minut pentru racire. In acelasi timp se reface si bateria de acumulator. La motorul cu generator de gaz este posibila repornirea dupa 15- 30 minute de la oprire. Daca ramane oprit, deoarece depasirea asa numitului "punct slab" prin avans de aer suplimentar nu este suficienta, o noua incercare de pornire nu are succes. In acest caz este necesara o suflanta de amorsare suplimentara pentru producerea gazului fara probleme.

Bateria de acumulator trebuie sa fie bine intretinuta in timpul iernii si daca este necesar sa fie incarcata la o linie stationara. Se stie ca la frig capacitatea bateriei, deci si cantitatea energiei stocate, este mai mica decat in timpul verii.

Trebuie avuta in vedere si functionarea ireprosabila a dispozitivului de aprindere. Se vor folosi bujii prevazute pentru functionarea cu gaz degenerator. Distanta electrozilor se va mentine redusa intre 0,3 - 0,4 mm si se va masura cu calibrul pentru bujii, nu se va aprecia din ochi. La motoarele care au fost construite initial pentru carburant lichid, bujiile sunt plasate mai ,,ascuns" si necesita un efort mai mare pentru control. Aceasta circumstanta nu trebuie sa-l opreasca pe conducatorul auto sa aiba grija cuvenita pentru bujiile de aprindere.

La frig mare, uleiul motorului se ingroasa astfel incat pompa de ulei nu mai reuseste sa alimenteze cantitatea necesara dupa pornirea masinii. Chiar la inceputul functionarii motorului se gaseste putin ulei in punctele de comanda si se poate ajunge la defectiuni daca se doreste solicitarea/fortarea imediata pentru circulatie. Trebuie de aceea sa se astepte pana cand uleiul se incalzeste si se poate pompa, ceea ce se poate constata la verificarea indicatorului presiunii uleiului.

La pauzele/intreruperile din functionare se va urmari mentinerea motorului cald prin inchiderea capotei radiatorului si eventual acoperirea cu paturi a capotei motorului. Radiatorul contine, ca si la functionarea cu carburant lichid, un anumit lichid antigel pentru evitarea inghetului apei de racire. Utilizarea sa in functie de temperatura de frig este aratata in instructiunile de folosire.

Inainte de umplerea cu antigel, instalatia de racire se supune unei operatii de curatire. Se lasa apa sa se scurga si se clateste interiorul cu multa apa (motorul fiind rece), astfel incat sa fie indepartate impuritatile mai grosiere. Apoi se umple cu solutie de soda 10% si se lasa o zi urmarindu-se sa fie ferita de inghet pentru a nu se deteriora instalatia de racire. Dupa ce se scurge solutia se clateste din nou cu apa si se umple din nou cu lichid antigel. In lichid se mai dizolva, de obicei, resturi de impuritati din instalatie. De aceea, se recomanda ca dupa terminarea cursei sa se goleasca solutia intr-un recipient si sa se umple din nou cu solutie curata.

La frig foarte mare (sub 20 grade C), trebuie ca racitorul de gaz sa fie acoperit partial. Aceasta acoperire trebuie sa inceapa de sus, deoarece in partea superioara a racitorului se gaseste gazul mai rece. Racitorul motorului (radiatorul) care se gaseste de obicei in spatele racitorului de gaz trebuie si el sa fie acoperit dar acoperirea trebuie sa inceapa de jos. Trebuie sa fie acoperite pe jumatate ambele racitoare, dar se va avea in vedere ca se reduce debitul total de aer prin racitoare. Se va urmari in aceasta situatie sa se evite supraincalzirea racitorului motorului si sa se reduca acoperirea corespunzator. Pericolul de inghet se extinde si asupra lemnului prea umed. Inghetul are loc la pauze lungi in functionarea motorului ingreuneaza deplasarea descendenta a lemnului catre zona de ardere, conducand la formarea de bolti. De aceea trebuie sa se aiba in vedere utilizarea lemnului uscat la alimentare. Se va urmari ca in cazul cand s-a incarcat lemn prea umed sa se deschida capacul rabatabil al generatorului si sa se apese cateva minute clapeta de retinere. Generatorul lucreaza in acest timp ca o ,,soba" si actioneaza pentru uscarea lemnului prin gazele care se degaja de la ardere.

Imediat la inceputul unei pauze in functionare se va goli apa din rezervorul de condens si epuratorul final, pentru a evita inghetarea in timpul opririi vehiculului.

La curatirea instalatiei cu apa de clatire trebuie sa se urmareasca eliminarea acesteia in totalitate din interiorul instalatiei pentru a se evita formarea ghetii.

Epuratorul final are umplutura de pluta si aceasta poate ingheta la temperatura scazuta, ceea ce poate conduce la defectiuni in functionare. Nu se va cauta sa se protejeze epuratorul prin acoperire contra acestui neajuns, ci se va indeparta umplutura de pluta astfel incat golirea epuratorului sa nu fie ingreunata prin inghetarea umpluturii, si se inlocuieste umplutura cu bucati de lemn de dimensiunile 2x2x2 cm. Aceasta "umplutura pentru inghet " trebuie folosita numai la temperaturi foarte scazute deoarece ea nu are capacitatea de curatire a plutei. Pe cat posibil se pune din nou umplutura de pluta, dupa ce a fost spalata si pastrata la un loc cald. Epuratorul nu trebuie umplut in totalitate, fie cu pluta, fie cu bucati de lemn, ci numai pana la 2 / 3 din volum .

Daca la inceputul pauzei de functionare nu curge apa din rezervorul de condens sau din epuratorul final se va verifica daca intr-adevar nu s-a adunat apa in aceste corpuri (ceea ce ar fi improbabil) sau daca nu este o infundare a orificiului de evacuare, care trebuie indepartata imediat. Daca apare pe drum o defectiune la instalatia de gaz care nu se poate indeparta cu mijloacele de la bordul masinii, apare posibilitatea ca vehiculul sa fie trecut pe functionare cu carburant lichid pana la garaj pentru reparatii. Se lasa, de exemplu, motorul lucrand pe motorina. Aceasta posibilitate nu trebuie sa-1 faca pe conducatorul auto la fiecare ocazie sa-si creeze un obicei din aceasta, ci exclusiv din comoditate, in functie de stocul de motorina disponibila.

Daca suflanta suplimentara a generatorului nu lucreaza, cand motorul, conducta etc., sunt in ordine si bateria de acumulator este incarcata, este posibil ca roata suflantei sa fie blocata datorita formarii ghetii. Acesta gheata se formeaza din vapori de apa condensati in carcasa suflantei. Carcasa se va dezgheta cu carpe incinse.

Fig.2 Se va utiliza numai lemn uscat la alimentare. Utilizarea lemnului umed duce la inghetarea acestuia si formarea de bolti in interiorul rezervorului.

Fig.3 La curatirea instalatiei de gaz, trebuie sa se elimine in totalitate orice rest de apa de clatire.

Fig.4    Umplutura de pluta poate ingheta. Masuri in acest sens sunt aratate in text.

Fig.5 Tablouri de bord si maneta de comanda la un vehicul cu generator de gaz. NAG-BUSSING

1. Cutia intrerupatorului. 2. Comutatorul de demarare. 3. Butonul de pornire pentru ,,benzina". 4. Cablu Bowden pentru aprindere. 5. Maneta de gaz. 6. Cablu Bowden pentru gaz de lemn - aer. 7. Cablu Bowden pentru carburator.

Fig.6   Tractor cu gaz de lemn (Lanz)

Fig.7    Tractor cu gaz de lemn (Deutz).

Fig.8    Tractor la lucru pe timp de iarna.

PREGATIREA  LEMNULUI PENTRU   GENERATORUL DE GAZ

Printre combustibilii solizi, care intra in discutie ca materie prima pentru producerea gazului carburant, lemnul ocupa o pozitie speciala. El exista in multe tari in cantitati mari si se completeaza continuu prin cresterea arborilor noi. Pentru gazeificare poate valorifica in mare masura si lemnul deseu care pana acum era ars in multe cazuri in mod neeconomicos. Avantajele principale ale lemnului fata de alti combustibili ca materie prima pentru producerea gazului sunt in special continutul scazut de cenusa, lipsa sulfului.  uniformitatea compozitiei  chimice a substantei  din  lemn  si  inflamabilitatea usoara. Continutul de cenusa a lemnului cu coaja este cuprins intre   0.5 - 1.5 %. Deci in generatorul de gaz rezulta putine substante solide neinflamabile care trebuie indepartate ceea ce este foarte important pentru simplitate in utilizare. Datorita greutatii specifice mici, cea mai mare parte a cenusii este evacuata cu gazul. Restul trebuie indepartat prin masuri corespunzatoare din generator pentru a se evita infundarile traseelor de gaz. Cenusa de lemn aspirata in cantitati mici nu este daunatoare pentru motor, deoarce in  comparaiie eu  alte cenusi  este  foarte  fina si  moale.   I.a  gazeificarea combustibililor cu continut de sulf. sulful formeaza compusi care corodeaza conductele de gaz si pot duce la distrugerea rapida a instalatiei.  in cazul  lemnului care nu contine sulf, nu exista asemenea pericol.

Care lemn este adecvat pentru gazeificare?

Diferitele tipuri  de  lemn  se deosebesc  putin   in  ceea  ce  priveste  compozitia chimica a substantei lemnului precum si a structurii. Lemnul de esenta moale este mai poros decat lemnul de esenta tare, iar ca urmare si carbunele din lemn de esenta moale este corespunzator mai activ chimic decat lemnul de esenta tare datorita suprafelei mai mari de formare. Lemnul de esenta moale are insa dezavantajul unei rezistente mecanice mai mici si este dispus la descompunere si uzura prin  frecare in cazul solicitarilor mecanice.

De aceea gazeificarea lemnului de esenta moale conduce la greutati mai mari decat lemnul de esenta tare. Pe carbunele de lemn in generatorul de gaz apasa greutatea incarcaturii de lemn de deasupra. Pe langa aceasta, generatorul de gaz de pe vehicul este supus la scuturaturi in timpul mersului, care actioneaza asupra carbunelui de lemn ca o suprasolicitare mecanica. in cazul cand carbunele nu rezista el se sparge in bucati mici si praf. aparand astfel o patura densa prin care trecerea gazului este ingreunata. De aceea la generatoarele de gaz cu lemn de esenta moale carbunele de lemn este descarcat pe  suprafete corespunzatoare de sprijin unde ramane mentinut la grosimea necesara.

Apare intrebarea daca si cum ar putea fi utilizate pentru gazeificare deseuri lemn precum rumegusul sau talajul. Cu cat sunt mai mici bucatile de lemn cu atat impiedica mai mult trecerea gazului. Din rumegus si talaj nu se pot forma bucatile de carbune de lemn la dimensiunile necesare.

O aglutinare a aschiilor de lemn impreuna cu carbunele de lemn aglomerat la carbonizare nu se poate realiza, astfel incat aschiile nu intra in discutie ca material de ardere pentru generatoarele de gaz. La generatoarele cu o buna desprafuire a focarului se pot adauga mici  cantitati de aschii daca sunt  bine amestecate cu lemnul  fara efect daunator. Acelati lucru este valabil si pentru bucatile de coaja. Din coaja se formeaza mici aglomerari de carbune, deoarece coaja se distruge in foc si duce la infundari ale traseelor de gaz in generator. Se va avea in vedere si faptul ca coaja are un continut de cenusa de 15-20 ori mai mare decat lemnul.

Dupa cum s-a aratat, dimensiunea lemnului are o mare influenta in timpul utilizarii pentru buna functionare a generatorului. Bucatile prea mici duc la greutati ca si rumegusul si talajul. Pe de alta parte, trebuie evitate si bucatile prea mari de lemn. Rezultatele cele mai bune se obtin cand bucatile au dimensiunile cuprinse intre cele ale unei cutii de chibrituri si marimea maxima cat un pumn. (fig. 1). Bineinteles ca nu are importanta daca unele bucati sunt mai mari sau mai mici decat aceste limite. De asemenea este indiferent daca bucatile sunt rotunde sau cu colturi. Pentru functionarea generatorului se poate folosi practic orice fel de lemn in afara de salcie (rachita), plop si tei. Lemnul de stejar se poate utiliza dupa posibilitati, numai in amestec 1:1 cu alte sorturi de lemn. Toate celelalte sorturi de lemn pot fi folosite separat sau in amestec, in orice proportie dorita. Lemnul putred nu se va utiliza, dar lemnul atins de putregaiul rosu este admis in folosire. Generatorul de gaz poate functiona cu lemn cu un continut de umiditate de pana la 40% , dar spre limita superioara a umiditatii scade puternic puterea motorului. De aceea se recomanda pe cat posibil utilizarea de lemn uscat, cu un continut de umiditate cuprins intre 10 — 25%, adica lemn la umiditatea mediului inconjurator. Lemnul taiat, pregatit pentru folosire, trebuie sa fie depozitat cu grija in spatiul uscat (fig.4), pentru a evita preluarea de umiditate. La depozitarea in spatiu deschis, trebuie ca lemnul sa fie protejat pe suprafata solida, uscata si sa nu fie impurificat de nisip, pietre etc., care pot conduce in generatorul de gaz la formarea de zgura si la infundarea focarului.

Principiile pregatirii lemnului pentru gazeificare

Cel mai simplu mod de pregatire a lemnului este prin taiere cu ferastraul manual (fig 2) si maruntirea ulterioara cu toporul. Cu fierastraul se taie bucati de cca 7 cm lungime. Coaja poate ramane pe lemn: numai la murdarire puternica ea trebuie indepartata. La bucatile mai mici este suficienta despicarea in cruce cu toporul (fig 3) iar bucatile mai mari trebuie sectionate de mai multe ori pana se ajunge la dimensiunea corecta. Acest mod primitiv de pregatire a lemnului intra desigur in discutie numai la functionarea in agricultura sau in gospodaria silvica unde se doreste folosirea unui singur tip de lemn si este decisa cantitatea lui pentru utilizare. Pentru folosirea la scara mare a generatoarelor de gaz de lemn este necesar sa se aiba in vedere masini si dispozitive care fac posibila prelucrarea unor cantitati mari de lemn pe baza economica. Dezvoltarea instalatiilor pentru pregatirea lemnului de gazeificare a mers pe 2 directii. Pe de o parte au fost realizate instalatii care au revenit la experienta castigata la pregatirea lemnului pentru fabricarea celulozei iar pe de alta parte s-au dezvolat masini care au facut posibila taierea si despicarea lemnului prin metode mecanice. In Germania, a fost insarcinata cu alimentarea combustibilului solid pentru toate vehiculele si instalatiile cu generator de gaz firma ,,Generatorkraft Aktiengesellschaflt fur feste Kraftstoffe" (Societatea pe actiuni pentru combustibili solizi pentru generatoare de gaz), in cadrul unui program pe patru ani, care natural a preluat o parte importanta din sectiunea pentru dezvoltarea masinilor de pregatire a lemnului pentru gazeificare. Producatorii de lemn pentru generatoare de gaz se pot imparti in trei grupe:

1.  Producatori de mare capacitate care se ocupa exclusiv de obtinerea lemnului pentru un cerc mare de utilizatori si pe cat posibil cauta sa obtina o productie zilnica maxima realizabila.

2. Producatori de capacitate medie in industria de pregatire a lemnului care realizeaza pregatirea lemnului pentru servicii auxiliare.

3.  Producatori de capacitate mica, unde  lemnul  este realizat exclusiv pentru scopuri proprii.

Pentru aceste trei grupe de producatori sunt in utilizare masini de diferite tipuri constructive.

Tocatoare pentru capacitati mai mari

Aceste utilaje au fost dezvolatate in Germania de Generatorkraft AG pentru producatorii de mare capacitate. Firma producatoare se preocupa de mai multi ani de maruntirea lemnului avantajoasa din punct de vedere economic si realizarea de instalatii in acest sens pentru lemn de ardere, lemn pentru celuloza si pentru zaharificarea lemnului. Rotoarele pentru pregatirea lemnului de gazeificare sunt produse in mod de constructie stationar sau mobil.

Avandu-se in vedere modul de solicitare mecanica, tocatoarele sunt construite in forma robusta. Pe cadrul de fundatie, pe care se afla o carcasa rabatabila (de obicei formata din doua parti) care este fixata pe montant, sunt montate doua lagare solide cu ungere prin inele, in care se sprijina axul rotor cu tamburul cu cutite. Cutitele sunt fixate cu suruburi pe tambur; in afara de aceasta, ele se sprijina pe un contralagar. Ele pot fi reascutite in proportie mare si pot fi astfel refolosite. De rama cadru de fundatie este legat un asa numit butuc de spart lemne sau nicovala. Aceasta piesa componenta este prevazuta cu un contracutit interschimbabil. Pentru reglarea precisa a contracutitului impreuna cu nicovala sunt accesibile dispozitive de ajustare. Alimentarea lemnului se face printre-un jgheab orizontal sau inclinat.

Transportul lemnului, respectiv avansul sau, se face cu doua valturi de alimentare antrenate obligatoriu (valtul superior si valtul interior). Pentru impingerea lemnului mai gros se poate ridica dupa necesitate valtul superior de alimentare cu o pedala(parghie de picior). Palnia de alimentare a tocatoarelor pentru lemn de gazeificare este prevazuta cu un perete despartitor care se poate demonta. Cand trebuie tocate bucati de lemn scurte sau nu prea late in directia fibrei pe lung se intercaleaza acest perete despartitor. Lemnele care au lungimea mai mica decat latimea palniei se dirijeaza pe lung in jghebul de alimentare si patrund corect orientate in tocator. Cutitele tocatoare sunt usor accesibile dupa ridicarea capotei si se pot regla corespunzator contracutitului de la nicovala.

Cand trebuie tocate lemne mai groase pe care valturile de avans nu le pot prinde, se ridica valtul superior de alimentare cu pedala si se conduce lemnul in jgheabul de alimentare pana cand acesta este prins de valturi. Dupa eliberarea pedalei de picior, valturile transporta lemnul dupa rotor, respectiv cutitele de taiere. Prin acest transport fortat se asigura dimensiunile uniforme ale lemnului tocat. Pentru mentinerea unei functionari neintrerupte a masinii fara actionarea pedalei, lemnele, mai grase se vor incarca unul dupa altul pentru a nu mai exista diferenta de grosime. Aceasta manipulare se face bineinteles numai la lemnele mai groase, in timp ce la prelucrarea bucatilor mai subtiri, lemnelor spintecate, aschiilor, scandurilor, resturilor de placaj, etc. nu este necesara actionarea pedalei aceste sortimente trebuie asezate in jgheabul de alimentare iar avansul are loc dupa aceea prin valturile de alimentare. Se poate alimenta astfel lemnul continuu, fara sa fie necesara o manipulare suplimentara. Doar eventual, in cazul unei infundari sau blocari sau ruperi a dintilor valturilor de alimentare, se actioneaza pedala pentru ca lemnul sa-si schimbe pozitia si sa poata fi transportat in continuare. La tocarea deseurilor de mici dimensiuni, se va urmari orientarea corecta, cu fibra pe lung, a bucatilor alimentate, asa cum s-a aratat anterior.

La tocatorul reprezentat in fig. 5 diametrul rotorului este de 800 mm. Acest rotor este dotat cu pedala (parghie cu picior) si ungere centrala sub presiune. Datorita mobilitatii automate a valtului de avans superior, corespunzator grosimii lemnului, aceste tocatoare pot prelucra practic lemne pana la o grosime de 110 mm fara alte interventii. Se recomanda ca lemnele de grosime mare sa fie alimentate intr-o sarja continua unul dupa altul pentru a se evita diferentele de  grosime prea dese care sa necesite actionarea pedalei. Capacitatea acestei masini in functie de sortul de lemn si grosimea acestuia, la o lungime medie de 65 mm de 5-8 m steri la tandari si alte deseuri respectiv 7-10 m steri la lemn rotund si lemn despicat (spintecat). Necesarul de energie functie de grosimea lemnului este de 10-15 kw. In fig. 6 §i 7 sunt reprezentate tipuri mai mari din aceste masini in forma constructiva stationara. Constructia este mentinuta in forma robusta, rotorul are un diametru de 1200 mm. Masina este capabila sa prelucreze lemn cu grosime de pana la 150 mm. In mod normal trebuie tocate lemne cu grosime maxima de 90 mm pentru scopul de gazeificare, pentru a nu obtine bucati prea late. Lemnele mai groase trebuie despicate iar firma mentionata mai sus produce masini speciale destinate acestui scop. Capacitatea acestui tocator exprimata in lemn pentru gazeificare de 45 mm lungime, este de      4-7 m steri la tandari si alte deseuri, de 5-9 m steri la sipci si de 10-14 m steri la rotund si lemn despicat (spintecat). In conditii deosebite, cu mobilizarea personalului, masina este capabila sa prelucreze pana la 20 m steri de material lemnos de sortiment lemn rotund si lemn despicat cu un diametru cuprins intre 80-100 mm. Necesarul de energie in functie de grosimea lemnului este intre 10-20 kw. Pentru capacitati mai mari se construiesc alte tipuri. In fig 8 se poate vedea montarea unui rotor (tocator) cu cadru pentru lemn, unde lemnul tocat cade intr-o groapa. Acest amplasament nu necesita platforma de deservire. La instalatiile existente de acest tip trebuie sa se decida modul de amplasament in perspectiva, daca se modifica sau ramane pe pozitie. Marimea masinii nu are importanta. In cazul cand masina ramane pe pozitie, se poate proceda cum este aratat in figura 9 cu groapa si elevator cu cupe sau cu o banda transportoare. Desigur, tocatorul poate fi montat pe o fundatie pe pamant, care are un orificiu de evacuare, de unde lemnul tocat se preia mai departe cu o banda transportoare.

Tocatoarele descrise pot fi montate si pe suporti mobili, transportabili functie de conditiile si necesitatile locale si pot fi actionate cu motoare electrice, motoare Diesel, sau cu instalatii cu gaz de lemn, dupa caz.

Figuri:

Fig. 1 Marimea corespunzatoare a bucatilor de lemn pentru gazeificare.

Fig. 2 Taierea cu fierastraul a lemnului pentru gazeificare

Fig.3 Despicarea cu toporul a lemnului pentru gazeificare

Fig.4 Depozitarea corecta a lemnului pentru gazeificare

Fig.5 Tocator cu alimentarea inclinata a lemnului pentru grosimi ale lemnului pana la 100 mm.

Fig.6 Tocator cu alimentarea inclinata a lemnului pentru grosimi ale lemnului pana la 160 mm.

Fig.7 Tocator cu bucati de lemn despicat si latunoaie (pozitie ridicata, sprijinite de tocator)

Fig.8 Tocator cu alimentare inclinata, montat pe un postament din lemn transportabil cu groapa si podest de deservire jos.

Fig.9 Montarea unui tocator cu alimentare inclinata a lemnului si cu elevator cu cupe.

LEMNUL PENTRU GAZEIFICARE

Fig.1 Numai dintr-un lemn bun rezulta un gaz bun. Ce se intelege printr-un lemn „bun"? Un lemn bun pentru gazeificare trebuie sa corespunda urmatoarelor conditii:

a.           dimensiunile bucatilor trebuie sa fie corecte, incepand de la marimea unei cutii de chibrituri pana la maxim marimea unui pumn. Se vor evita bucatile voluminoase, care ocupa loc mult. De asemenea adaosul unor cantitati exgerate de rumegus are efect negativ asupra formarii gazului.

b.          Se va urmari mentinerea unei stari perfecte de curatenie astfel incat sa nu patrunda  impuritati precum pamant, pietre etc. in stocul de lemn.

c.             Lemnul trebuie sa aiba umiditatea mediului inconjurator. De aceea se va pastra in locuri protejate, ferit de ploaie care ar putea duce la cresterea umiditatii lemnului.

d.          Lemnul mucegait, cariat si putred produce un gaz de proasta calitate. El trebuie sa se gaseasca in procent foarte mic in stocul total de lemn. Acelasi lucru este valabil si pentru coaja.

e.          Lemnul de fag este cel mai adecvat pentru functionarea generatorului. Daca nu se poate folosi in totalitate acest sortiment, cantitatile din alte esente vor fi cat mai reduse posibil. Se considera ca 2-2,5 kg de lemn corespund unui litru de benzina si 3 - 3,5 kg corespund unui litru de motorina. Cu alte cuvinte, circa 0,8 - l kg lemn corespunde unui cal putere - ora.

Cantitatea de lemn din rezervorul cazanului generator asigura 2-5 ore de functionare a unui camion, in functie de marimea generatorului de gaz si puterea motorului.

Lemnul de esenta tare este mai rentabil, masurat in metri steri. Datorita greutatii specifice mai mari rezulta un avantaj pentru acest sortiment, avand in vedere spatiul limitat pentru lemnul din rezervor, putandu-se asigura un traseu mai mare de parcurs.

Fig.2 Culoarea alba a miezului flacarii indica un lemn prea umed.

La proba de gaz trebuie ca teava de evacuare sa rezulte in pemanenta o flacara lunga de culoare rosie-albastrie. Culoarea alba a miezului flacarii este un semn ca se utilizeaza un lemn prea umed in rezervor.

Fig.3 Modul de actiune in cazul unui lemn umed.

In cazul cand apare la alimentare o zona de lemn umed, ea trebuie indepartata (eliminata) imediat.

Prin acesta metoda se asigura uscarea ulterioara a lemnului. Se deschide capacul generatorului de gaz si se apasa in acelasi timp cu o scula oarecare pe clapeta de retinere. Astfel gazele fierbinti de ardere circula in sus la iesirea din cazanul generator. In drumul lor ele trec prin lemnul umed din rezervor si il usuca. Dupa cateva minute se lasa libera clapeta de retinere si se inchide capacul rabatabil al generatorului.

Fig. 4 Acoperirea cu gudron a ventilelor datorita lemnului umed.

Fenomenul nedorit de acoperire cu gudron a ventilelor motorului este adesea o urmare a folosirii lemnului prea umed. Ventilele se lipesc si se blocheaza: ele trebuie curatate si uleiate (tratate cu ulei) la tije /fusuri. Aceasta masura insa nu este suficienta deoarece gudronul nu se depune numai pe ventile, unde ajunge in final, ci patrunde mai intai in amestecatorul gaz - aer, conducta de admisie a motorului, precum si canalele sale de admisie (aspiratie). Daca se face numai curatirea ventilelor, dupa scurt timp se produce un nou deranjament in functionare, deoarece gudronul ajunge de la locurile respective mai departe la ventile. Trebuie ca in continuare sa se curete toate portiunile unde ajunge gudronul. Ca atare, umiditatea crescuta a lemnului utilizat este considerata o ,,noncalitate" proeminenta.

Fig.5 Formarea de bolti in materialul lemnos datorita volumului mare sau umiditatii in timpul iernii. Lemnul voluminos nu cade mereu uniform, dupa cum este necesar, ci se aseaza astfel in cazanul generatorului incat se formeaza spatii goale, asa numitele punti. In timpul iernii, este posibil ca lemnul umed din cazanul generator sa inghete dupa o pauza mare in functionare, astfel incat la reluarea functionarii se pot forma spatii goale. Este insa de la sine inteles ca formarea boltilor rezulta nu numai din calitatea proasta a lemnului, ci poate avea si alte motive.

Fig. 6 Indepartarea unei bolti formate in materialul lemnos.

Se foloseste in acest scop o tija lunga din lemn cu care se loveste cu grija in materialul din interior dupa deschiderea capacului generatorului. Se va avea grija in timpul acestei operatii sa se pastreze distanta fata de deschiderea capacului deoarece sunt posibile izbucniri de flacara in zona superioara. In afara de aceasta, este important ca la indepartarea boltii vehiculul sa fie astfel plasat pe drum incat vantul sa nu bata in directia orificiului generatorului-sofer, ci invers, cu alte cuvinte generatorul sa se afle in partea ferita de vant a soferului. Prin aceasta masura de prevedere se evita ca gazul care se degaja in sus din generator, sa fie respirat de persoanele in cauza.

Fig. 7 Lemnul se va mentine in permanenta in stare de curatenie in timpul pastrarii si manipularii. In acelasi timp se va urmari sa nu cada bucati de lemn in spatiul dintre cazanul generator si suprafata de incarcare (care se pot aprinde), ceea ce este posibil la un camion. Este indicat ca acest spatiu intermediar sa se acopere cu o bucata de tabla pentru a se evita caderea lemnului in exterior.

Se va urmari umplerea totala a rezervorului generatorului pentru a avea siguranta ca la urmatoarea pauza lunga in functionare stocul de lemn este consumat cel putin pana la jumatate. In caz contrar, in timpul stationarii umiditatea din lemn care este la nivelul mediului inconjurator se depune pe carbunele de lemn si ingreuneaza punerea din nou in functiune a generatorului de gaz. Daca se face alimentarea pe drum, este bine sa se lase motorul sa mearga in gol. Se va evita bineinteles functionarea indelungata in gol. Prin aceasta masura de siguranta se evita iesirea fumului etc. din orificiul generatorului in timpul procesului de incarcare.